Economiseste până la 50% cu reducerile de Black Friday! A inceput cel mai mare eveniment de reduceri al anului!
Publicat Vineri, 14 Mai 2021
Aceasta intrebare ar trebui sa fie prima care ne vine in gand atunci cand exista tendinta de a trata orice afectiune minora cu ajutorul unui antibiotic. Pentru a intelege ce presupune rezistenta la antibiotice trebuie sa ne familiarizam intai cu termenul de antibiograma.
Antibiograma este o analiza de laborator prin intermediul careia putem determina rezistenta unei bacterii la o anumita clasa de antibiotice, fiind utila pentru a identifica categoria de antibiotice necesara pentru tratarea infectiei. In functie de rezultatul obtinut, medicul va putea prescrie medicatia optima pentru indepartarea infectiei.
Rezistenta la antibiotice este un fenomen natural care apare in urma utilizarii acestora, asadar rezistenta apare in urma uzului, dar mai ales a abuzului de antibiotice.
In acest caz, bacteriile au capacitatea de a se opune atacului cu antibiotice, putand suferi mutatii, iar astfel pot aparea tulpini bacteriene rezistente. Infectiile nosocomiale sunt frecvent intalnite in cadrul spitalelor, potentialul lor letal fiind unul ridicat. Staphylococcus aureus este agentul etiologic al multor infectii intraspitalicesti, fiind prezent sub forma MRSA, adica forma rezistenta la meticilina. Exista si diferente de rezistenta a bacteriilor intre diverse tari in functie de modul in care au fost utilizate antibioticele in fiecare tara in parte.
Mecanismele prin care actioneaza antibioticele sunt complexe si multiple, unele influentand direct metabolismul bacteriilor, asa cum se intampla in cazul sulfamidelor. Asocierea dintre sulfamide si trimetoprim va duce la inhibarea acidului folic, insa in etape diferite, avand ca rezultat distrugerea bacteriilor. La nivelul ribozomului are loc sinteza proteica, anumite antibiotice actionand la nivel ribozomial, legandu-se ireversibil. Astfel sinteza proteica bacteriana este perturbata iar bacteriile nu se mai pot multiplica. In aceasta categorie putem include tetraciclina, cloramfenicol si macrolidele. Alte antibiotice au ca substrat preferat genomul bacterian, asa cum este rifampicina, inhiband ARN polimeraza ADN dependenta.
Comun tuturor claselor de antibiotice este mecanismul de actiune al acestora prin intermediul fixarii de diverse structuri bacteriene de natura proteica. Rezistenta microbilor la antibiotice nu apare numai la microbii care au venit în contact cu antibioticul respectiv, ci si la microbi care au venit în contact nu cu antibioticul, ci cu microbi rezistenti la acel antibiotic, rezistenta în acest caz fiind transmisa extracromozomial, acest fapt sustinand diferenta de rezistenta a bacteriilor intre diferite areale geografice.