Tratamentul diareei cu loperamidă este numai simptomatic. Ori de câte ori poate fi determinată etiologia de bază, trebuie administrat tratamentul specific, dacă este adecvat (sau când este indicat). Prioritatea ȋn diaree acută este prevenirea sau inversarea depleţiei hidro-electrolitice. Acest lucru este deosebit de important la copiii mici și la pacienții vârstnici şi debili cu diaree acută. Utilizarea acestui medicament nu exclude administrarea de lichide corespunzătoare și terapia de substituție electrolitică.
Tratamentul cu loperamidă poate fi însoţit, dacă este necesar, de rehidratare. Necesarul de lichide, precum şi calea de administrare (orală, intravenoasă) trebuie stabilite în funcţie de gravitatea diareii, vârsta şi starea clinică a pacientului.
Deoarece diareea persistentă poate fi un indicator de afecţiuni potențial mai grave, acest medicament nu trebuie utilizat pentru perioade prelungite numai până când a fost investigată cauza principală de diaree.
În cazul diareei acute, dacă nu se observă nici o ameliorare în 48 ore de la începerea tratamentului, trebuie întreruptă administrarea loperamidei şi se va reevalua schema de tratament.
În cazul pacienţilor cu SIDA trataţi cu loperamidă pentru diaree, tratamentul trebuie întrerupt la apariţia primelor semne de distensie abdominală. S-au raportat cazuri izolate de constipaţie cu un risc crescut pentru megacolon toxic la pacienţi cu SIDA cu colită de etiologie infecţioasă determinat de bacterii şi virusuri cărora li s-a administrat clorhidrat de loperamidă.
Cu toate că nu sunt disponibile date farmacocinetice la pacienţii cu insuficienţă hepatică, acest medicament trebuie administrat cu precauţie la aceşti pacienţi, datorită unei metabolizări reduse la primul pasaj, deoarece poate duce la un supradozaj relativ care duce la toxicitate CNS.
Deoarece medicamentul este metabolizat în cea mai mare parte şi metaboliţii sau medicamentul nemetabolizat sunt excretaţi în fecale, nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu tulburări renale.
În cazul în care pacientul utilizează loperamida pentru a controla episoadele de diaree asociate cu sindromul de colon iritabil, diagnosticat în prealabil de catre medic, și nu se observă nici o ameliorare clinică în termen de 48 de ore, administrarea de loperamidă trebuie întreruptă și pacienţii trebuie să consulte medicul. Pacienții trebuie, de asemenea, să consulte medicul în cazul în care simptomele lor se modifică sau în cazul în care continuă episoade repetate de diaree pentru mai mult de două săptămâni.
Sarcina
Nu a fost stabilită siguranța în timpul sarcinii, deși din studiile la animale nu există indicii că loperamida are proprietăți teratogene sau embriotoxice. Ca și în cazul altor medicamente, nu este recomandabil să se administreze acest medicament în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru.
Alăptare
Loperamida se excretă în laptele matern în cantităţi mici. Nu este recomandată administrarea loperamidei în perioada în care se alăptează.
Femeile gravide sau care alăptează trebuie prin urmare sfătuite să consulte medicul pentru tratament adecvat.
Condus auto
În sindroamele diareice tratate cu acest medicament pot apărea pierderea conștienței, nivel scăzut de conștiență, oboseală, amețeli sau somnolență. Prin urmare, se recomandă prudență atunci când se conduce o maşină sau se folosesc utilaje.
